până când se vor deschide uşile expoziţiei.
Da, recunosc, am emoţii. Şi nu din alea a la 3SE care-mi bântuie urechile de două dimineţi ci din alea care mă fac să stau mai mult la semafor şi să mă trezească maşina din spate.
Sunt puţin mai liniştit de când fotografiile au fost trimise la printat. Ştiu că cei Daisler vor face o treabă bună. Cel puţin aşa mi-a spus Dani ieri când ne-am întâlnit şi motroşea ceva la un printer.
Azi dimineaţă mi-a confirmat şi Marius că vom avea parte de muzică sâmbătă de la ora 17:00. Pentru a afla mai multe detalii eu zic să daţi join la eventul de pe Facebook (la cererea publicului am fost “nevoit” să fac şi un event pe Facebook, că aşa se cuvine, nu?).
Aştept semn de la Claudia când pot să ridic apa iar mâine voi trece pe la cei de la Naturlich pentru a vedea ce “şezători” să pregătim în Casino.
Ştiţi, e ciudat (dar în sensul bun al cuvântului), pentru că la fiecare propoziţie scrisă aici îmi aduc aminte că mai am ceva de făcut. Şi e un sentiment plăcut.
Abia aştept momentul acela când voi deschide porţile vineri dimineaţa la ora 10:00. Nu voi începe cu un program anume, nu va fi nici conferinţă de presă şi nici eveniment de deschidere a expoziţiei (v-a zis eu vă va fi o expoziţie mai atipică). Vor fi doar porţile deschise pentru oricine! Iar eu voi fi acolo şi vă voi aştepta.
Apropo, sper că nu aţi uitat de Instawalk’n’debate?
