şi a fost atât de bine încât mi-a venit să-mi dau jos pantofii, să fug până-n ogradă şi să strig din pridvor dacă-i gata mămăliga.
Priveliştea din imaginile de mai jos de mai jos se ascunde după un gard de lemn unde ne aştepta o doamnă, tunsă scurt şi cu ochelarii prinşi la gât cu un şnur roşu. După ce ne-am plătit conştiincioşi biletele de intrare am început hoinăreala printre casele vechi plămădite în Parcul Etnografic al Transilvaniei.
Împreună cu Marian am ales să postăm fotografiile pe Instagram sub hashtag-ul #peulita şi neapărat cu locaţia pe Muzeul Etnografic al Transilvaniei (ehhh…uite cât de uşor se pot promova locurile de valoare) pentru că ne-a plăcut atât de mult şi am vrut ca şi lumea să afle despre această zonă extraordinară.
Aşadar, pentru cei care veniţi în vizită în Cluj-Napoca sau sunteţi în/din Cluj vă recomand cu mare drag această zonă. Ba mai mult, vă recomand să vă descălţaţi şi să umblaţi în picioarele goale pe uliţă. Next time, asta-i provocarea mea!
