#AmÎntrebatUnPsiholog: Cum ne afectează sindromul FOMO sănătatea?
Sindromul FOMO sau frica de a pierde ceva, a devenit foarte răspândit în ultimele două decenii. Este o experiență pe care mulți dintre noi o cunoaștem. FOMO este legat direct de stima și valoarea noastră de sine, însă are, de asemenea, un efect direct asupra sănătății noastre fizice, mentale și emoționale. Și cum ar putea să NU aibă? Însă cum ne afectează sindromul FOMO sănătatea?
Este noapte târziu și pentru că nu îți este încă somn, scrollezi pe Instagram sau TikTok și, deodată, dai peste o serie de fotografii sau videoclipuri cu prieteni care se distrează fără tine. Te întrebi: De ce nu m-au invitat? Au uitat pur și simplu sau nu au dorit să o facă? Sau s-a întâmplat ca în acea perioada să nu ai planuri și să te simți prost din cauza asta ori că viața ta este neinteresantă.
Și apoi, la fel de repede, pici într-o stare negativă încercând să dai un sens la toate acestea: te întrebi cu ce ai greșit, îți dorești să fi fost inclus, răsfoiești profilurile celorlalti. În cele din urmă, cazi în tristețe, vinovăție sau rușine, pentru că ai dezvoltat frica de a fi lăsat pe dinafară.
Ce este FOMO?
Am stat de vorba cu psihologul clinician Daniela Păunescu ca să aflăm cum se traduce corect acest termen, ce impact are asupra sănătății noastre fizice și emoționale și cum putem controla situația, astfel încât efectele negative sa fie minime.
FOMO, sau frica de a pierde ceva, se referă la sentimentul sau percepția că alte persoane se distrează, experimentează lucruri noi sau trăiesc o viață mai bună decât tine. Și, deși apare cel mai adesea atunci când vezi sau percepi aceste caracteristici la persoanele de care ești apropiat, poate apărea și în cazul celorlalte relații sociale. Atunci când vezi oameni pe care nu îi cunoști, dar pe care îi urmărești pe rețelele de socializare, făcând lucruri foarte mișto pe care ți-ai dori să le faci și tu, acest lucru poate avea un impact de durată asupra modului în care te simți cu tine însuți.
Avem acces la orice 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână, iar majoritatea oamenilor sunt pe mai multe platforme. Din această cauză, oamenii au sentimentul că fie pierd ceva sau fie că nu fac suficient pentru a-și atinge potențialul maxim.
FOMO nu depinde în întregime de social media. I se poate întâmpla oricui, oriunde și în orice moment. Spre exemplu, cineva căruia îi place să citească poate fi declanșat de lista lungă de cărți citite de altcineva pe parcursul unui an și poate simți că nu este suficient de inteligent, de educat sau capabil să mențină un asemenea nivel de înțelegere.
Când apare sindromul FOMO?
FOMO poate afecta pe oricine, dar anumite persoane prezintă un risc mai mare dacă au o afecțiune psihică sau un nivel scăzut de stimă de sine. Desigur, social media nu este în totalitate rea, dar poate fi deosebit de dăunătoare dacă imaginea de sine nu este tocmai bună. Și, în special, atât tulburarea de anxietate, cât și depresia se pretează la a experimenta FOMO mai frecvent și cu efecte pe durată mai lungă.
Ceea ce este îngrijorător este că persoanele care sunt predispuse la tulburări emoționale precum anxietatea sau depresia se retrag de obicei sau evită interacțiunile față în față, iar modul lor de a se conecta cu ceilalți poate fi prin intermediul social media. Însă, experiența umană se bazează pe conectare reală, prin prezență fizică.
Ce spun specialiștii?
Un studiu sugerează că simptomele depresive și anxioase se înrăutățesc cu cât petrecem mai mult timp pe social media. În timp ce social media probabil că nu va dispărea în curând, modul în care o folosim și cât de des o folosim are cu siguranță un impact direct asupra capacității noastre de a experimenta FOMO. Atunci când avem nevoi de bază care sunt nesatisfăcute și depindem de utilizarea social media pentru a satisface aceste nevoi, probabil că acest lucru agravează simptomele pe care le experimentăm.
FOMO este o stare emoțională negativă care rezultă din nevoile de relaționare socială nesatisfăcute. FOMO este probabil cel mai dureros la adolescenți sau la adulții mai tineri, în special pentru că aceștia încearcă să își dea seama unde se încadrează, să își găsească un loc în lume.
Cum ne afectează FOMO sănătatea?
Sindromul FOMO poate avea un impact direct asupra sănătății tale fizice sau psihologice. S-ar putea să experimentezi fizic unele simptome asociate cu anxietatea, care includ: disconfort gastric, dureri de cap, dureri musculare, palpitații sau creșterea ritmului cardiac. Din punct de vedere mental și emoțional, este posibil să te confrunți cu o creștere a gândurilor negative repetitive, ceea ce face mai dificil să îți gestionezi emoțiile și să crezi în propriul sentiment de valoare și stimă de sine.
Ce putem face pentru a face față sindromului FOMO?
Ceea ce este necesar să facem este să stabilim limite adecvate și să facem o evaluare bazată pe valori a obiectivelor noastre și a ceea ce ne ajută să atingem aceste obiective, inclusiv utilizarea social media. Când începem să avem simptome fizice sau psihologice, știm că este timpul să ne ridicăm și să luăm o pauză. Dacă ai acasă un copil preadolescent și abia începe să acceseze social media, este foarte important ca părinte să stabilești aceste limite pentru copil, deoarece poate fi foarte dificil pentru el să recunoască aceste simptome.
- Identifică factorii declanșatori
Uneori, FOMO poate fi paralizant. Din acest motiv, dacă identifici ce te declanșează, poți lucra pentru a evita acele lucruri sau pentru a știi cum să reacționezi atunci când apar acele elemente. De exemplu, dacă vezi pe cineva care știi că face parte din grupul tău de prieteni și iese cu altcineva și știi că asta te va declanșa, trebuie să te asiguri că nu cauți astfel de lucruri pe rețelele de socializare și că te adresezi acelor prieteni pentru a-ți aborda preocupările ori de câte ori acestea apar.
- Dezvoltă-ți propria înțelegere de sine
Când începem să ne privim ca indivizi complecși, recunoaștem ce aducem lumii și relațiilor noastre și ne recunoaștem valoarea. Este important să recunoaștem care sunt valorile noastre și care sunt interesele noastre. Și, uneori, este în regulă dacă aceste valori nu se aliniază cu cele ale altor persoane, mai ales dacă sunt importante pentru noi.
Poți face acest lucru evaluându-ți propria lista de valori. Întocmește o listă cu toate lucrurile care îți aduc bucurie, care te fac să te simți încrezător, care te fac să te simți bine cu tine. Apoi, fă o listă a tuturor lucrurilor care nu îți servesc, a lucrurilor care te fac să te simți prost în legătură cu tine însuți, îți fac rău sau te fac să te simți ca și cum nu ai fi suficient de bun. Făcând acest lucru, poți descoperi toate lucrurile de care ar trebui să te agăți, cu care poate că ar trebui să interacționezi un pic mai mult precum și toate lucrurile pe care ar trebui să le elimini din viața ta.
- Evaluează realitatea social media
Din sindromul FOMO au apărut si altele JOMO (joy of missing out) și ROMO (the relief of missing out). Și tocmai această parte a realității este o parte importantă de reținut: Ceea ce vedeți online este doar o fărâmă din ceea ce se întâmplă de fapt în spatele scenei.
De cele mai multe ori, vedem doar jumătate din ceea ce se întâmplă. Nu vedem întotdeauna în spatele scenei și cu toții avem lupte și provocări cu care ne confruntăm și de aceea este necesar să ne întrebăm: Evaluăm o situație reală sau aceasta este doar o parte din imagine?
Pe Daniela Păunescu* o găsiți aici sau pe Facebook si Instagram.
*Psiholog clinician avizat de Colegiul Psihologilor din România cu master în psihologie clinică, psihodiagnoză cognitivă și consiliere psihologică. Am experiența abordării psihoterapeutice oferită de formarea de lungă durată, în curs de desfășurare – Psihoterapie Experienţială şi a Unificării centrată pe adult – copil – cuplu – familie, precum și experiența altor cursuri și ateliere formative pe depresie, anxietate, doliu, traumă, terapie de grup, terapie de cuplu, nutriție.
