De ce-şi fac oamenii fotografii şi de ce le pun pe canalele de socializare?

De ce-şi fac oamenii fotografii şi de ce le pun pe canalele de socializare?



selfie

Joker este personajul meu preferat de film din toate timpurile. Punct. Cred că vorbele lui din film pot fi numa’ bine puse în quote-urile folosite pe Facebook şi Pinterest. Dintre toate am una care-mi place la nebunie:

it’s not about the money it’s about sending a message (video)

Cred că o fotografie ar trebui să transmită un mesaj, nu? Şi atunci stau să mă-ntreb: ce fel de mesaj transmite un om atunci când îşi face un selfie? Pentru că atunci când faci o fotografie e normal să transmiţi un mesaj, o emoţie, o stare etc. Ce fel de mesaj poate transmite o imagine de tipul acesta?

Pe Gizmodo am citit următorul articol:

Time to fire up Instagram and party like it’s, um, 2013, because ‘selfie’ has been named the Oxford Dictionaries word of the year.

Dacă verifici chiar acum fotografiile populare de pe Instagram vei observa că 1 din 3  este un selfies (cel puţin mie aşa îmi arată).

Pe blogul lui Cristian Manafu am găsit următorul text:

Curentul e atat de mare incat au aparut tutoriale despre “How to take a selfie” (1,2,3), iar acum trei zile o fotografie cu Rihanna nemachiata a devenit o mare “stire” pe Internet. Exista chiar si o aplicatie speciala pentru smartphones, dezvoltata de niste romani, pentru selfies.

Iar pe blogul de la HTC am găsit un infographic interesant despre Phenomenul Selfie

Deci, teoria selfie-ului nu e doar o simplă teorie şi o poză cu imaginea ta! Se poate numi un Fenomen interesant şi musai de exploatat.

Cred cu tărie că toată treaba asta e dincolo de tot ce înseamnă fotografii bune trecute prin nişte filtre, puterea instagramului sau de ce feţele oamenilor strâng like-uri!

Aşa că am rugat un psiholog să-mi explice (chiar şi într-o mică parte) teoria asta a selfie-ului. De ce-şi fac oamenii fotografii şi de ce le pun pe canalele de socializare?

“Comportamentul uman e ghidat de recompense şi penalizări. Sunt reguli pe care le învăţăm de mici: „dacă fac x primesc y” (recompensă) şi „dacă fac x atunci păţesc y” (penalizare). Sunt ca nişte softuri mintale în urma cărora apar reguli de contingenţă.

Mediul în care trăim ne oferă astfel de reguli, însă de foarte multe ori realitatea e săracă în recompense şi saturată în penalizări. Mediul virtual de cele mai multe ori este cel care ne oferă recompensele pe care le căutăm. Pun o poză şi primesc zeci sau sute de like-uri. Prin urmare eu sau ceea ce fac sunt/este apreciat. Şi toate acestea nu la nivel conştient. N-o să-ţi spună mintea ta : „acum te simţi apreciat pentru că atâtor persoane le place poza ta şi prin urmare eşti o persoană plăcută”. Îţi dă pur şi simplu un sentiment de bine.

Sunt probabil mai multe motive pentru care punem poze cu noi pe reţelele de socializare. Părerea mea e că cel mai întâlnit motiv este cel ghidat de nevoia noastră de a fi văzuţi (că existăm şi noi pe undeva) şi prin urmare apreciaţi (nevoia de apreciere/ semnificaţie este unul dintre motoarele acţiunilor noastre). Faptul că pun o poză cu faţa mea şi primesc un anumit număr de like-uri mă face să mă simt bine, plăcut, că exist! Probabil mulţi ar zice că nu e chiar aşa. Ok, atunci astept părerea lor argumentată 🙂

Cred că nu suntem destul de „la curent” cu puterea pe care partea minţii care ne este inaccesibilă o are asupra a ceea ce facem în viaţa cotidiană!” Diana M. – Cabinet de Psihologie Sanima

sursa photo: Gizmodo

Comments are closed.