Pe Instagram…din accident…

Pe Instagram…din accident…



– Salut, tu eşti Ciprian, aşa-i?

– Da, salut. Tu eşti Robert, nu?

– Ţi-ai văzut fotografiile expuse? Sunt undeva acolo în dreapta şi în stânga. Te las să te uiţi la ele şi revin să povestim. Ok?

– Da, mersi mult pentru că mi-ai expus şi fotografiile mele. Înseamnă mult pentru mine. Ştii, eu am ajuns pe Instagram dintr-un accident!

– Cum adică dintr-un accident?

– Păi am căzut de la etajul 3 şi doctorii mi-au zis că nu voi mai merge niciodată iar acolo în spital m-am ridicat din pat şi…

 

Aşa m-am cunoscut cu Ciprian Vlădulescu, un tip simpatic şi cu bun simţ care a venit tocmai din Craiova ca să-şi vadă lucrările şi să se întâlnească cu alţi instagrameri. Ciprian este un tip liniştit care absoarbe viaţa şi se bucură de lucrurile frumoase din jurul lui (nu, chiar nu vorbesc cuvinte clişeice…chiar am văzut bucurie în ochii lui în cele mai mici lucruri)

Mi-a povestit cum a făcut primii paşi când era în spital după ce a căzut de la etajul 3, cum a făcut prima lui fotografie pe Instagram şi cum acele câteva like-uri i-au dat putere şi încredere să mai facă încă un pas şi încă un pas. Da, poate că sună ciudat, dar faptul că Ciprian vedea că existau oameni care-i apreciau fotografia însemna mult pentru el.

Nu avea rost să vă spun povestea lui dacă nu era şi el prezent în acest articol, aşa că l-am rugat să-mi trimită câteva cuvinte despre experienţa lui cu Instagram. Cuvinte simple dar cu însemnătate profundă. Citiţi. Ascultaţi şi apoi gândiţi-vă.

Se întampla acum trei luni, când eu eram anunţat că voi rămâne imobilizat pentru un timp, mai mult timp…Intram într-un ritm pe care nu îl cunoscusem şi care însemna durere fizică, deconectare şi aşteptare, după care nu se ştia ce va urma.

Prima poză

S-a născut din primii paşi către fereastră şi redescoperirea unei frânturi a lumii de dincolo de camera de spital, însufleţită doar de prietenii mei şi de Lidia. Primul click, captură cu succes – prima imagine care m-a conectat cu Instagram, cu voi. Primele cinci like-uri au fost atât de valoroase pentru mine încât am putut face cu încredere următorii paşi şi m-au făcut să simt bucuria de a fi apreciat şi de a şti că cineva se gândeşte la mine.

Primii paşi, prima poză, primii mei prieteni pe instagram s-au născut…dintr-un accident…

Fotografia de mai jos reprezintă locul unde Ciprian a căzut. Nu ştiu ce simte de fiecare dată când trece pe acolo dar cred că acum poate fi mulţumitor pentru fiecare pas pe care reuşeşte să-l facă.

Vă recomand să-l urmăriţi pe Ciprian şi pe Instagram!