Portret de Instagrammer – Alisa Anton

Portret de Instagrammer – Alisa Anton



Despre Alisa nu are rost să vă zic prea multe sau să-i fac o oarecare introducere pentru că deja o ştim prin guest postul scris săptămânile trecute – De ce fotografiez ceea ce fotografie?

Aşa că am luat-o puţin la întrebări ca să o cunoaştem şi mai bine şi poate chiar să o urmăriţi pe Instagram.

Cont oficial www.instagram.com/alisaanton

De când te-ai apucat de Instagram şi de ce?

Hai că am fost și eu curioasă să văd exact când m-am apucat de Instagram. De fapt, ar fi două perioade care definesc treaba asta. Perioada exactă, adică exact acu 234 de săptămâni (cică 9 Dec 2010) și perioada când m-am decis să fac ceva serios din treaba asta – cândva prin primăvara anului trecut. Nu m-a lovit nicio revelație sau vreo chestie de genul ăsta, pur și simplu mi-am dat seama că fiind mereu pasionată de fotografie, căutam anumite canale prin care să-mi afișez munca altora la fel de pasionați. Pe Facebook nu prea mergea treaba asta decât în grupuri anumite, pe Instagram e altă treabă. Aici, lumea arată un realmente interes în postări și deși transmiți informație unei grămezi de oameni, Instagram-ul încă are doza aia de intimitate și, de cele mai multe ori, îți dai munca mai departe unor prieteni, nu simpli followeri.

Oh, happy morning! Got yours yet? If not, what are you even waiting for?! @hillsongunited #EMPIRES

A photo posted by Alisa Anton (@alisaanton) on

Hmm, frustrare am simțit de multe ori, mai ales proporțional cu stilul de editare. E copleșitor câteodată când ai acces la atâtea surse de inspirație și tot atâtea idei. Contează foarte mult estetica galeriei și-atunci trebuie să fiu constantă mai ales în ceea ce înseamnă culoare și lumină. Da’ cateodată mi-s dragi umbrele și alteori urc luminozitatea până până. De frustrarea când încerc să-mi aranjez toate lucrurile fain frumos așa cum mi le imaginez în mintea mea și când în realitate vaza cu flori n-arată nicicum, unghiu’ e și el pe nicăieri, mă trezesc oarecum îndoită pe scaun și sub el în același timp  iar lumina zici că-mi face numa mie-n ciudă – de aia nici nu prea are rost să pomenesc prea mult. Nu vreau să-i dau și mai multă importanță decât are momentan.

ZZzZzzZzzz Monday ☕️

A photo posted by Alisa Anton (@alisaanton) on

Fotografiezi ceva anume sau orice ţi se pare interesant?

Nu cred, de fapt sunt sigură că momentan nu prea ai unde să-mi încadrezi stilul în vreo categorie anume. Sunt chestii de moment care însumate și totodată luate separat îmi definesc gândurile, dorințele, chestiile care-mi plac, momente prinse, oameni dragi și-așa mai departe. Rareori plănuiesc vreo poză anume, ideile pot apărea dimineața pe bicicletă în drum spre lucru, de la un simplu scroll prin Instagram, cuvinte auzite sau citite, muzica din căști, străini sau oameni dragi, cam orice serios.

De exemplu, atunci când călătoresc, îmi crește inima când mă lovesc de atâta necunoscut și atâtea posibilități de explorare. Și-atunci, sunt mânată de dorința asta de a transmite mai departe ce-am putut simți când m-am plimbat pe străzile absolut fenomenale ale Amsterdam-ului, cum am experimentat bucuria supremă în Cinque Terre, cât de bună e cafeaua de la Olivo și câtă fericire găsesc de câte ori pun piciorul în Cluj.

Secret? N-am niciunul, nici vreo tactică anume. Un pic de suflet, de fapt cât mai mult, muncă și muncă, cam tot atâta încredere, implicare în comunitate, oleacă de curaj și, cum ziceam, o cafea bună de la Olivo. Am mai zis-o pe asta, drept îi, da îi atâta de bună! Care sunt aplicaţiile pe care le foloseşti pentru editarea fotografiilor înainte să le uploadezi pe Instagram? De vreo câteva luni încoace, folosesc Lightroom-ul și, rareori, mai trec poza și prin VSCO. Câteodată, mai ales dacă nu sunt la laptop, nu am de ales și trec direct la VSCO. Procesul de editare e cam la fel pentru fiecare poză. Mi-am creat un preset mai mult derivat dintr-un VSCO Film Pack și apoi tweaked după preferințele mele pe care îl aplic pozei. Mă joc apoi cu setările de la temperature, exposure, contrast, highlights, whites, blacks, culori, profile și lens correction. Pe ideea de ‘indecisive as indecisive can be’, de cele mai multe ori, salvez mai multe variante ale pozei și mă decid înainte de upload.

Morning! One late breakfast to go, please and thank you ☺️☕️

A photo posted by Alisa Anton (@alisaanton) on

Cine sunt Instagrammerii tăi preferaţi şi de ce?

Întrebarea asta e grea. De tot. M-am apucat de făcut liste și topuri, dar oricât am încercat, tot lungi sunt. N-am cum să aleg dintre atâția Instagrammeri, serios că mi-s dragi toți – de la minimaliști, urbanists, travellers, super artsy, foodies, hipsters până la styled shooters sau fashionistas. Asta-i toată ideea de fapt, te atașezi de omul ăla prin munca lui și n-are nici cel mai mic habar că undeva la mii de km cineva cască larg și bucuros ochii la fiecare postare.

Cât despre Instagrammerii români – aici e și mai mare baiu’. Recunosc cu mare mare mândrie și bucurie că de-a lungul ultimului an am descoperit atâția români faini și extrem de talentați prin intermediul Instagram-ului.

Cadre parcă rupte din film ale Laviniei Cernău (@lavinia_cernau), porumbei și colțuri ale Clujului văzute prin ochii lui Mihail (@mihailonaca), compoziții unice ale lui Mihai (@jardinierargenteuil), un oarecare lirism afișat în pozele lui Vlad (@vladberte), curiozitatea de a vedea și mai mult din părți total necunoscute mie precum Buzăul prin Alex (@nagyalex), talentul Anei (@rhymeswithcoffee) de a surprinde momente, modul în care @bloguluotrava surprinde Bucureștiul și mă face să pierd din preconcepțiile legate de acesta – toate astea au contribuit la redescoperirea personală a României. Adică, m-am surprins treptat privind-o și apreciind-o cu alți ochi, altă curiozitate, din unghiuri total nebănuite.

Leiden – rain, wind and all – you’ve been absolutely great!

A photo posted by Alisa Anton (@alisaanton) on