Influencer marketing a devenit mijlocul principal prin care brandurile ajung la urechile unor categorii demografice cheie dorite. Însă, fenomenul a venit la pachet cu propriile sale probleme și așa am intrat într-o eră nouă numită „deinfluencing” sau „dezinfluențare”.
Practic, adoptatorii fenomenului le spun urmăritorilor lor ce să nu cumpere sub pretextul criticării consumerismului excesiv și economisirii de bani. Tendința în creștere – care a prins rădăcini în principal în comunitățile de beauty și lifestyle – constă în videoclipuri în care produsele populare sunt etichetate exagerate.
În acest articol, vom discuta mai în detaliu despre ce este deinfluencingul și de ce este important să fim conștienți de această tendință.
Ce este deinfluencingul
Dezinfluențarea se referă la procesul de reducere a influenței influencerilor asupra publicului. În timp ce influencerii au fost o forță majoră în promovarea produselor și serviciilor, publicul a început să se îndepărteze de aceștia din cauza mai multor probleme, inclusiv a conținutului inadecvat, a falsificării numărului de urmăritori sau a engagementului.
Noua tendință este alimentată de faptul că oamenii sunt din ce în ce mai conștienți de influența puternică pe care influencerii o au asupra lor. În loc să se bazeze doar pe recomandările lor, publicul începe să caute informații suplimentare și să ia decizii mai informate.
De ce este important să fim conștienți de această tendință
Deinfluencingul este important deoarece ne încurajează să fim mai critici cu informațiile pe care le primim și să nu ne bazăm doar pe recomandările influencerilor. În acest fel, putem lua decizii mai informate și să evităm să fim păcăliți de conținutul inadecvat sau de falsificarea numărului de urmăritori.
Pe e altă parte, fenomenul poate avea un impact semnificativ și asupra strategiilor de marketing. Prin urmare, companiile ar trebui să fie mai atente la alegerea influencerilor cu care colaborează și să se asigure că aceștia sunt autentici și credibili. În același timp, companiile ar trebui să ia în considerare alte strategii de marketing, cum ar fi marketingul de conținut, pentru a ajunge la publicul lor.
De unde a apărut noul fenomen
Clipurile de „dezinfluență” au apărut la începutul anului, ca o încercare sinceră de a uni punctele dintre tendințe, practicile de muncă neetice și excesul de deșeuri. „Am învățat cu toții impactul industriei fast fashion”, a spus Shelbi Orme, un creator de conținut de durabilitate, sub hashtagul de deinfluență, care în prezent a fost vizionat de 100 de milioane de ori pe TikTok. Orme are dreptate, dar nu doar sectoarele modei și frumuseții se bucură de producția lipsită de etică – aproape toate industriile globale o fac.
Efectul mai puțin pozitiv al noului fenomen
Cu toate acestea, ceea ce a început ca o intervenție onestă, a fost cooptat de influenceri pentru a oferi și mai multe produse comunitățiilor. Videoclipurile de „dezinfluență” s-au metamorfozat într-un format video viral, în care influencerii împărtășesc produse care nu le-au plăcut și își redirecționează urmăritorii către alte produse sau „copiile” lor.
Evident, aceiași oameni care ne împing produse în mod regulat în față nu sunt interesați să se oprească, mai ales când este o sursă de venit pentru ei. Pentru majoritatea, „deinfluențarea” pare a fi cea mai recentă strategie de marketing.
Transparența ca și concluzie
Pe măsură ce rețelele sociale continuă să crească, utilizatorii s-au orientat mai mult către onestitate și autenticitate. Creșterea noului fenomeni (deinfluencingul) reflectă aceste idealuri și contracarează „cultura influencerilor” orientată spre branduri și bani.
În ceea ce privește viitorul, oamenii vor continua să se uite la deinfluenceri ca o sursă de sfaturi sincere cu privire la produsele și afacerile pe care ar trebui să aleagă să susțină. De asemenea, ne încurajează să fim mai critici și mai informați înainte de a lua o decizie de cumpărare.
_____
Sursă poză de copertă: Wayhomestudio, Freepik
